Menținerea amoniacului sub control!
Toată ziua, în fiecare zi!

Tulburările ciclului ureei (TCU) sunt afecțiuni rare, grave, care pun viața în pericol, cuprinzând un grup de deficiențe congenitale ale uneia dintre enzimele sau substanțelor transportoare implicate în ciclul ureei, care transformă amoniacul în uree1

RAVICTI® (fenilbutirat de glicerină) este un tratament utilizat pentru tratarea pacienților de toate vârstele ce suferă de TCU. Medicamentul este utilizat pentru a reduce cantitatea de amoniac din sânge astfel reducând riscul de consecințe neurologice.2

RAVICTI permite eliberarea lentă în circulație, reduce numărul de crize hiperamoniemice și în studii prospective s-a dovedit că asigură un control continuu al amoniacului atât pe termen scurt (2 săptămâni) cât și pe termen lung (12 luni).2-3

Tulburări ale ciclului ureei

Ghid de dozare RAVICTI

Administrarea RAVICTI

RAVICTI este:

  • indicat pentru utilizare ca terapie adjuvantă în abordarea terapeutică cronică a pacienților cu tulburări ale ciclului ureei (TCU)2
  • aprobat pentru toate vârstele, inclusiv la nou-născuți2
  • conceput pentru a permite eliberarea lentă a fenilbutiratului în circulație2
  • singurul tratament al TCU care s-a dovedit a oferi un control susținut al amoniacului atât pe termen scurt (2 săptămâni) cât și pe termen lung (12 luni)2
  • nu conține sodiu și zahăr2
  • conceput pentru a facilita administrarea ușoară și complianța la tratament.
    • lichid oral aproape fără gust și inodor4.
    • dozare convenabilă cu volum redus de 3* ori pe zi2.

Orientări sugerate pentru diagnosticul și gestionarea tulburărilor ciclului ureei

Acest protocol are doar rol informativ si el NU poate inlocui activitatea unui specialist real in ingrijirea pacientilor cu UCD. Folosirea sa de catre medici necalificați in boli congenitale de metabolism este periculoasă!

Referințe:
1. Summar M, Tuchman M. Revista de Pediatrie. 2001;138(1 Supl):6–10.
2.
Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP) RAVICTI.
3. Kent JD și Holt RJ, Neuropsihiatrie 2016; 7(1), 578–583.
4. Diaz GA, et al. Hepatologie. 2013;57:2171–2179.

* În funcție de programul de alimentație al pacienților (doza trebuie fracționată în prize egale și administrată la fiecare masă (de exemplu de trei până la șase ori pe zi).